De la 2 lei la 4 milioane de euro cu productie si comercializare de canapele

Interviu Felder: Ciprian Dumitru, ABC Building, Sibiu

Sa o luam cu inceputul. Cum ati ajuns in acest domeniu?
Am terminat Facultatea de Teologie in anul 2004 la insistentele parintilor. Insa apoi am lucrat ca manager in banca.

Nu ne dadea nimeni vreo sansa de succes in anul 2010, in criza, cand nu se vindea si nu se cumpara nimic. Am dovedit ca se poate, insa am muncit si muncim foarte mult.

De ce n-ati profesat in domeniul teologiei?
Am facut liceul economic si am ocupat locul doi pe Romania la olimpiada de contabilitate. Asa am primit bursa la ASE Sibiu si am intrat la facultate cu bursa. Insa, dintr-o incapatanare a parintilor am mers si la examenul Facultatii de Teologie. M-am dus si cu mare noroc am intrat pe locul 14. Parintii mi-au spus ca trebuie sa ma apuc de munca si sa ma sustin singur daca vreau sa fac ASE, dar ca ma vor sustine ei daca merg la teologie. Apoi viata a fost grea pentru ca a murit mama si am ramas trei frati numai cu tata care era profesor la tara. Insa acum, toti cei trei frati muncim la fabrica de canapele de dimineata pana seara. Am pornit cu fratele cel mic si sotia, de aici si numele de ABC: Alexandru, Bianca si Ciprian. Si am vrut sa-i spunem si Building gandindu-ne ca ne apucam de constructii daca nu merge mobila. Dar uite ca a mers desi nu ne dadea nimeni vreo sansa de succes in anul 2010, in criza, cand nu se vindea si nu se cumpara nimic. Am dovedit ca se poate, insa am muncit si muncim foarte mult.

Cum ati ajuns pana aici de la manger de banca?
In 2006 am fost manager la HBB Bank in departamentul de economii, dar din cauza stresului din banca si a sedentarismului am ales sa plec in vanzari de saltele. Am lucrat trei ani acolo, iar apoi am mers la o fabrica de canapele de la Sighetul Marmatiei ca director de vanzari. Nu aveau experienta in a colabora cu alte firme, in Romania aveau doar trei. Erau 50 de angajati si 25 de magazine proprii unde isi vindeau marfa. In noua luni am reusit sa vand canapele in valoare de o suta zece miliarde (in lei vechi). Eram platit bine, aveam un procent din vanzari. Am castigat un miliard si o suta in noua luni plus salariu fix si cazare la hotel. Am plecat de la dansii pentru ca nu-mi placea cum se purtau si cum se muncea. Asa am ajuns intr-o fabrica de mobila ca recuperator si apoi, din 2009 pana in 2010 nu am mai lucrat nimic.
Dupa o pauza de sase luni am ramas fara bani de tigari. Mai aveam doar doi lei si m-am gandit sa-mi fac afacerea mea. Asa ca m-am dus la proprietarul unui spatiu si i-am spus ca vreau sa-l inchiriez ca sa-mi fac un magazin de mobila. M-a intrebat cum se numeste compania mea. I-am zis ca n-am nici firma si nici bani. Si atunci m-a intrebat cum vreau sa inchiriez un spatiu si sa fac magazin de mobila fara nimic. I-am raspuns ca m-am gandit ca imi da gratuit o luna spatiul si ca ma ajuta cu bani sa-mi fac firma, iar mobila o voi plati la termen. I-a placut ideea; femeia era bogata si avea multe spatii comerciale in Sibiu. Era anul 2010, criza mare, iar spatiile erau goale. Asa a inceput afacerea. A fost greu, mergeam pe jos, n-aveam bani sa mananc, dar dupa doua saptamani a inceput sa se vanda mobila si am reusit sa platesc chiria si marfa. A trecut timpul, dupa un an am mai deschis un magazin, apoi inca unul dupa un alt an. In anul 2014 stateam prost cu depozitarea, asa ca am cumparat un grajd vechi pe care l-am reabilitat si l-am transformat in depozit.

Vindeati doar mobila autohtona?
Mobila noastra era din Romania la inceput. Dar in 2013 am facut primul import din Albania si Polonia. Iar acum facem distributie de mobila din Albania, Polonia, Moldova, Ucraina si Turcia. Majoritatea furnizorilor nostri sunt externi si au produse frumoase.

Am plecat la Bucuresti, la recomandarea unui prieten, la Felder Gruppe. Acolo l-am cunoscut pe Paul si i-am zis ca vreau sa cumpar utilaje sa fac mobila, canapele.

Cum ati ajuns la productie?
In anul 2015 am luat decizia sa facem si productie. Nu aveam nici cea mai mica si mai vaga notiune despre productie. Asa ca, impreuna cu o colega, am plecat la Bucuresti, la recomandarea unui prieten, la Felder Gruppe. Acolo l-am cunoscut pe Paul si i-am zis ca vreau sa cumpar utilaje sa fac mobila, canapele. Am mers in showroom ca la piata. Am zis ca vreau o masina de cantuit, un circular, inca un circular mai mic de lemn, un abric. Mi-a facut un pachet si m-am trezit cu ele aici. Le-am montat si le-am lasat asa din august 2015 pana in februarie 2016. Atunci fratele meu mi-a spus ca am cumparat multe utilaje, cu valoare mare (toate ajunsesera la aproape o suta de mii de euro), asa ca ar trebui sa ma apuc de productie. Dar ce sa produc? Canapele. Gata, facem canapele!

Ne-a fost foarte greu pana am reglat masinile, dar pana la urma am reusit. Ne-au sustinut, bineinteles, cei din echipa Felder. Tot timpul ne-au sustinut. Efectiv ne-au invatat sa facem mobila.

Am cautat furnizor de materie prima si am luat pentru un lot de 50 de canapele. Eu si inca doi baieti ne-am apucat sa proiectam o canapea. Am muncit vreo luna, iar dupa inca trei saptamani a iesit prima canapea. Dar nu era completa pentru ca nu era nimeni specialist, nu stiam sa tragem stofa. Ne-a fost foarte greu pana am reglat masinile, dar pana la urma am reusit. Ne-au sustinut, bineinteles, cei din echipa Felder. Tot timpul ne-au sustinut. Efectiv ne-au invatat sa facem mobila. Dupa doua luni am mai angajat cinci persoane si am muncit opt luni continuu. Apoi am tras o linie si am descoperit ca eram pe un minus destul de mare, foarte mare. Nu aveam randament in productie. Asa ca ne-am oprit, am calculat, am regandit cum producem, cum le punem, de ce mai avem nevoie pentru a obtine si randament si productivitate. In urma cu mai bine de un an lucram o luna la 50 de canapele, iar acum facem 35 pe zi cu doar de doua ori mai multi angajati. Ne-a ajutat Dumnezeu; acum avem si randament, si productivitate. Suntem un furnizor bun de canapele pe piata din Romania.

Canapelele noastre sunt normale, numai ca le-am facut altfel si am mers pe calitate.

Cui le vindeti?
Producem peste 8.000 de canapele/an in doua dimensiuni si cu cinci modele de brate. Avem 60 de firme in toata tara cu care colaboram, avem masini proprii de transport, am angajat sofer si le trimitem in toata Romania in afara de Constanta si Calarasi. Canapelele noastre sunt normale, numai ca le-am facut altfel si am mers pe calitate. Utilajele Felder ne-au ajutat foarte mult prin faptul ca au imbunatatit calitatea produselor. Cu un utilaj nou si bun obtii calitate. Discutam despre un circular Format-4, mare, pentru debitat lemn, ce are o capacitate mare, nu se incalzeste, nu se opreste si are randament. Discutam despre o freza Felder care merge extraordinar; toate operatiunile sunt perfecte si asa iese calitatea.

Toata lumea este multumita de calitatea pe care o oferim si asta se datoreaza utilajelor Felder.

Ati plecat singur pe acest drum?
Nu. Firma am facut-o impreuna cu fratele meu si sotia mea. Pe vremea aceea ei erau studenti. Fratele meu castigase sesiunea de comunicari la inginerie si planuia sa plece la studii la NASA. Asa ca i-am propus sa facem firma si un magazin de mobila, iar daca functioneaza sa nu mai plece in America. Si a functionat, iar acum este o afacere buna. Anul trecut am avut o cifra de afaceri neta de aproape patru milioane de euro, iar in acest an speram sa ajungem la peste 5,5 milioane de euro. Avem beneficiari foarte buni; colaboram cu cele mai mari magazine din tara. Toata lumea este multumita de calitatea pe care o oferim si asta se datoreaza utilajelor Felder.

Cati sunteti acum in total in productie si in comercializare?
Am plecat de la doua persoane si acum suntem 60. In momentul de fata detinem sase magazine in Sibiu si in imprejurimi si il vom deschide pe al saptelea in Ramnicu Valcea. Ca suprafata de expunere depasim 7.000 de metri patrati, iar ca cea de productie am inceput cu 300 de metri patrati si am ajuns la 800. Avem un teren de 10.000 de metri patrati si constructii cu o suprafata totala de 2.600 de metri patrati.

Care este urmatorul pas?
Vrem sa crestem productivitatea si sa achizitionam modele noi de echipamente si inca o masina de cantuit. In plus, speram sa cumparam si un CNC.

V-ati gandit sa exportati?
Am avut solicitari din Ungaria, dar nu ne-au convenit conditiile dansilor. Nu putem face export pentru ca nu avem marfa nici macar sa acoperim cererea de pe piata interna. Solicitarile sunt foarte mari. La inceput a fost foarte greu, am facut produsele, le-am bagat in magazinele proprii, apoi am incercat sa gasim parteneri in tara. Oamenii nu aveau incredere in calitatea noastra. A fost foarte greu sa-i convingem. Dar acum solicitarile sunt mari si nu mai facem fata. De aceea vrem sa marim fabrica. In plus, ca sa ne asiguram ca facem totul bine am chemat un audit, un inginer care a lucrat intr-o fabrica mare de mobila din Sibiu. A venit, a studiat si ne-a felicitat. Ne-a zis ca de acum incolo trebuie doar sa muncim mai mult; nu trebuie sa imbunatatim nimic pentru ca facem totul bine.

Ce conteaza cand achizitionati un echipament?
Puterea lui, cat de puternic este. Capacitatea si sa fie un utilaj performant. Poti sa cumperi utilaje la mana a doua, dar nu te ajuta cu nimic. Cele noi, bune si cu capacitate mare de productie te ajuta foarte mult si nu ai nevoie de mentenanta deoarece un utilaj nou nu se strica.

Le multumesc baietilor de la Felder Gruppe ca m-au sustinut cu idei si m-au invatat sa folosesc echipamentele. Era foarte greu pentru noi atunci, iar ajutorul lor a fost vital.

Cum ati ajuns la Felder Gruppe?
Am un prieten care produce mobilier din lemn si a lucrat cu echipamente de la Felder Gruppe, fiind foarte multumit de ele. Mi-a recomandat sa merg pe Felder si ma bucur ca i-am urmat sfatul. Le multumesc baietilor de la Felder ca m-au sustinut cu idei si m-au invatat sa folosesc echipamentele. Era foarte greu pentru noi atunci, iar ajutorul lor a fost vital.

Sunt oameni deosebiti, iar service-ul este extraordinar de bun. Sunt profesionisti si stiu exact ce au de facut.

Cat de mult conteaza service-ul la achizitionarea unui echipament?
Exceptional de mult. Conteaza sa fie si rapid. Daca am o problema, in 24 de ore trebuie sa fie cineva la mine sa o rezolve. Daca sta tot fluxul o zi este o pierdere destul de mare. Aseara masina de cantuit avea o mica problema, iar operatorul mi-a spus ca trebuie sa ii chemam pe cei de la Felder Gruppe. I-am zis ca ii teleportez imediat si ca in 15 minute vor fi aici. Baietii de la Felder treceau prin Sibiu si au spus ca vin si pe la noi sa ne salute. Asa ca au reparat-o rapid. Conteaza foarte mult. Sunt oameni deosebiti, iar service-ul este extraordinar de bun. Sunt profesionisti si stiu exact ce au de facut.

Aveti clienti care datorita relatiilor au devenit si prieteni?
Da, suntem prieteni, dar nu foarte buni pentru ca prietenia strica afacerile. Avem relatii de prietenie, dar nu foarte accentuate. Si colectivul este la fel: prieteni, dar cu o limita.

Daca echipamentele  merg bine, operatorii nu sunt nervosi. Nu se supara. Ai totul bun, nou, frumos, asa ca lucrezi corect, bine si nu te certi. Ca intr-o familie.

Am observat ca aveti o atmosfera foarte faina in productie. Oamenii glumesc, se simt bine, sunt relaxati, se ajuta intre ei. Cum reusiti?
In primul rand ne ajuta echipamentele pentru ca, daca ele merg bine, operatorii nu sunt nervosi. Nu se supara. In al doilea rand, mie nu-mi place scandalul. Ai totul bun, nou, frumos, asa ca lucrezi corect, bine si nu te certi. Ca intr-o familie. Cei care vin si fac scandal, pleaca. Am avut cazuri. In Sibiu este o problema foarte mare cu personalul. Vin din vorba in vorba, se aduc unul pe altul. Eu nu-i presez. Le spun ca trebuie sa facem 35 de unitati intr-o zi, asa ca ne apucam de dimineata si plecam atunci cand le terminam. Simplu. Suntem ca intr-o echipa de fotbal. Trebuie sa ne sustinem. Daca cel de pe circular are avans, merge si ajuta in alta parte. Toti stiu sa foloseasca toate masinile. Insa in doua luni am angajat aproximativ 15 tineri si dintre ei au ramas doar trei. Nu inteleg munca si nu sunt pregatiti sa munceasca. Nici nu vor sa invete.