Felder Gruppe a schimbat utilajele de prelucrare a lemnului din laboratorul Facultatii de Inginerie a Lemnului (FIL)

Interviu Mihai Ispas, prof. dr. ing. decan Facultatea de Ingineria Lemnului

Felder Gruppe Romania a schimbat anul acesta utilajele pentru prelucrarea lemnului din laboratorul de specialitate al Facultatii de Inginerie a Lemnului, Universitatea Transilvania din Brasov, cu unele noi, de ultima generatie, astfel incat si baza materiala pentru pregatirea profesionala sa fie in pas cu noile tehnologii si studentii sa aiba acces la cele mai noi informatii din domeniu. In acest context, dorind sa aflam care au fost beneficiile aduse actului educational prin innoirea utiliajelor din laborator, am discutat cu profesor dr. ing. Mihai Ispas, decanul facultatii. Mai mult, in interviul acordat de dansul veti putea citi informatii valoroase despre piata muncii si sistemul educational dar si despre relatia care exista intre calitatea actului educațional și calitatea muncii prestate de absolventi in campul muncii.

Parteneriatul pentru Excelenta dintre Felder KG, Felder Gruppe Romania si Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Brasov a fost realizat in anul 2008, ulterior fiind reinnoit in anul 2013. Obiectivul principal al parteneriatului consta in spijinirea de catre Felder KG a Facultatii de Ingineria Lemnului in cresterea numarului de studenti, imbunatatirea activitatilor si a bazei materiale specifice pentru formarea profesionala a acestora precum si a integrarii si adaptarii viitorilor studenti la conditiile reale din economie. Telul final este acela de a asigura dezvoltarea sanatoasa si pe termen lung a industriei prelucrarii lemnului din Romania.

Mihai Ispas la deschiderea anului universitar 2017

Mihai Ispas la deschiderea anului universitar 2017

 

Pentru inceput, spuneti-ne cum va ajuta utilajele Felder Gruppe in activitatea curenta?

Utilajele Felder ne ajuta in primul rand in activitatile didactice dedicate studentilor anului 3, mai exact pentru orele de laborator la disciplina de Masini-unelte si agregate pentru Industria Lemnului, disciplina importanta care se studiaza in ambele semestre ale anului 3. In plus, le utilizam ocazional si pentru activitatile de cercetare sau pentru prelucrari ale materialelor lemnoase.

Cum a contribuit Parteneriatul pentru Excelenta cu Felder Gruppe in activitatea Facultatii de Ingineria Lemnului?

Parteneriatul pentru Excelenta cu Felder Gruppe a contribuit la activitatea facultatii in multe moduri. Astfel, prin înnoirea parcului de masini pentru prelucrarea lemnului, activitatea de pregatire a studentilor in domeniu a fost adusa la nivelul tehnic si stiintific actual. Mai mult, in urma incheierii parteneriatului, facultatea este mult mai ancorata in realitatile economiei reale, ale sectorului industriei forestiere. Facultatea a castigat cu ajutorul acestui parteneriat o vizibilitate mai mare la nivel national si international, iar activitatile din cadrul parteneriatului au ca rezultat si o constientizare sporita a studentilor asupra nivelului tehnic actual din industrie, a cerintelor acestuia si a importantei lor ca viitori profesionisti si decidenti. Nu in ultimul rand parteneriatul a contribuit major la dezvoltarea de noi relatii profesionale şi umane cu personalitati de anvergura din domeniul industriei noastre.

Masina de frezat Felder F700Z si dispoziutiv de avans mecanic Felder F38

Masina de frezat Felder F700Z si dispozitiv de avans mecanic Felder F38

 

As vrea sa ne vorbiti si despre legatura dintre calitatea actului educational si calitatea muncii prestate de absolventi in campul muncii.

Categoric exista o legatura. Si pentru ca ati adus vorba despre “educatie” si nu despre “invatamant”, trebuie sa spun ca educatia nu o face si nu o poate face doar scoala. Educatia se incepe in familie, iar asta nu tine de scoala. Revenind la intrebarea dumneavoastra, considerand ca este vorba de calitatea actului de invatamant. Bineinteles ca exista o relatie foarte stransa intre aceasta si calitatea muncii prestate de absolventi. Trist este insa ca pentru o calitate superioara a muncii prestate de absolventi nu este suficienta o calitate superioara a actului de invatamant. Sunt necesare si alte lucruri si valori care nu se invata in scoala, concret sunt necesari “cei 7 ani de acasa” cum se spune in popor. In lipsa celor 7 ani de acasa este foarte greu, uneori chiar imposibil, sa “fabrici” un absolvent care sa presteze o munca de inalta calitate. Adica un profesionist responsabil, un om care sa “sfinteasca locul”. Din pacate, astfel de oameni sunt din ce in ce mai rari in Romania si nu este doar vina scolii decat poate in cea mai mica masura. Inca un lucru care face referire la calitatea muncii prestate consta in ceea ce am auzit de la student bun care lucrase cu contract de munca la o firma si care mi-a spus:

“Domnule profesor, la salariu minim - efort minim!”. Acestea este un lucru care personal mi-a dat de gandit, fiindca Romania nu mai este in situatia in care oamenii se bat pe o paine, iar tinerii de astazi sunt mult mai grijulii cu propria piele decat au fost tinerii de altadata. Acest lucru ar trebui sa dea de gandit si decidentilor din industrie.

Ce credeti ca lipseste pietei, in prezent, in ceea ce priveste calitatea?

Nu-i lipseste nimic. Exista calitate, chiar foarte inalta, dupa cum exista si calitate foarte joasa si fac referire atat la produse, la servicii, cat si la oameni. Depinde doar de pretul pe care esti dispus sa il dai. Preturi mari, calitate inalta. Preturi mici, calitate joasa.

Care sunt masurile asteptate de la actorii privati din industrie si care ar putea sa imbunatateasca calitatea absolventilor?

Implicare directa in atragerea si sustinerea tinerilor pentru studii in domeniu, si inclusiv sustiniere financiara, asemanator modelului de invatamant profesional dual de sorginte germana, adaptat si aplicat inclusiv in universitate. Importanta este si implicarea reala in activitatea de practica. Sustinerea demersurilor noastre referitoare la flexibilizarea si adaptarea programei scolare in fata organelor de decizie de la nivel central. Si nu in ultimul rand, sustinerea invatamantului de specialitate inclusiv dupa modelul parteneriatului dintre Felder Gruppe si facultatea noastra.

Promovati-va firma si domeniul de activitate in media, astfel incat sa fie sters din mentalul colectiv imaginea de industrie prost platita, poluanta, prafuita. In al doilea rand trebuie crescut nivelul de salarizare si imbunatatite conditiile de munca, pentru ca tinerii sa fie atrasi de domeniu iar daca s-au pregatit pentru el, sa nu-l paraseasca la scurt timp dupa ce dau ochii cu “situatia din teren”

 

Masina de rindeluit si indreptat Felder AD 951 Masina de rindeluit si indreptat Felder AD 951

 

Ati vorbit in nenumarate randuri despre formarea profesionala in Romania si ati abordat acest subiect inclusiv la conferinta „Formarea profesionala in Romania. Piata muncii si sistemul educational: unde suntem, ce facem mai departe” din 2017. Ce ati schimba si ce recomandari ati face pietei astfel incat lucrurile sa se imbunatateasca si sa se duca intr-o directie mai buna?

Nu as schimba nimic. Din pacate, estimarile pesimiste pe care le-am făcut s-au adeverit. Situatia formarii profesionale in domeniul nostru, al industriei lemnului, este foarte proasta. Si principalul vinovat este lipsa candidatilor atat pentru invatamantul profesional, cat si pentru cel liceal si universitar. Lipsa tinerilor care sa imbratiseze meseriile din domeniul nostru este legata atat de factori independenti de puterea noastra de interventie, dar si de factori asupra carora putem interveni. Factorii asupra carora noi, cei care activam intr-o forma sau alta in acest domeniu al industriei lemnului nu putem interveni sunt: natalitatea din ce in ce mai slaba, coroborata cu oferta foarte bogata de locuri la scoli, licee, universitati. Ca exemplu, anul acesta numarul de locuri bugetate la universitatile de stat a fost de aproximativ 70000, iar cel al absolventilor de liceu cu bacalaureat a fost de aproximativ 80000! Adaugand locurile cu taxa de la aceleasi universitati de stat – la fel de multe - precum si cele de la universitatile private, ajungem sa ne dam seama de inflatia de oferte de studii universitare. Evident ca in aceasta situatie, tinerii vor alege oferte educationale care sa ii duca fie spre profesii care in mentalul colectiv sunt “banoase” si cu statut social, fie spre facultati considerate “simple”. Factorii asupra carora am putea interveni sunt cei legati de promovare, de salarizare, de conditii de munca. Recomandarile pe care eu le-am facut mereu “pietei” sunt: promovati-va firma si domeniul de activitate in media, astfel incat sa fie sters din mentalul colectiv imaginea de industrie prost platita, poluanta, prafuita. In al doilea rand trebuie crescut nivelul de salarizare si imbunatatite conditiile de munca, pentru ca tinerii sa fie atrasi de domeniu iar daca s-au pregatit pentru el, sa nu-l paraseasca la scurt timp dupa ce dau ochii cu “situatia din teren”. Marea majoritate a inginerilor paraseste industria, iar la intalnirile de 10, 15, 20, 25, 30 de ani fostii nostri studenti mai sunt in domeniu intr-o proportie de 30 - 50%!

Totodata, as mai recomanda “pietei” sa “stranga randurile”. Doar in stransa legatura cu institutiile de invatamant si prin implicare directa in recrutarea si sustinerea elevilor/studentilor in timpul studiilor, situatia se poate schimba in bine.

Observam ca proiectele studentilor de la FIL sunt mai indraznete si mai creative de la an la an in ciuda numarului in scadere al acestora. Cum ii motivati pe studenti sa realizeze astfel de proiecte?

Indrazneala si creativitatea tinerilor tin de felul lor de a fi. Generatiile tinere actuale sunt diferite de cele de acum 20, 30 de ani. Daca generatiile mai vechi erau mai bine pregatite teoretic (si poate si practic) tendinta era de a gandi conventional, asa cum au invatat la scoala sau au vazut la altii. Acum, datorita avalansei informationale in mijlocul careia traim, poate si din cauza unei mai slabe pregatiri teoretice si/sau practice, tinerii au tendinta de a gandi si actiona neconventional, altfel decat noi, cei mai in varsta, stim ca se face.

Cum ii stimulam sa fie mai indrazneti si creativi? Incurajandu-i sa fie asa. Lasandu-i sa faca si sa greseasca. Atragandu-i in activitati scolare si extra-scolare care sa le dezvolte creativitatea si curajul de a face lucruri de calitate.

Inceput de an universitar 2017 FIL

Inceput de an universitar 2017 FIL

 

Din octombrie, a inceput un nou an universitar si o noua generatie a intrat pe bancile facultatii. Ce asteptari aveti de la noul an universitar?

Noul an va fi greu. Numarul foarte redus de candidati admisi in anul I ne impune sa luam masuri foarte serioase in ceea ce priveste promovarea facultatii in licee. Prin urmare, ne asteapta o perioada foarte incarcata, cu deplasari in licee, in scopul de a ne face cat mai cunoscuti si a atrage cat mai multi candidati pentru admiterea de anul viitor.

La finalul acestui interviu, o intrebare despre viitorul industriei. Avand in vedere experienta indelungata in aceasta industrie, probabil ca sunteti martorul multor schimbari in situatia industriei in tara. Asadar, cum credeti ca va arata industria lemnului in viitor, in Romania?

Industria romaneasca a lemnului este intr-o continua schimbare din 1989. Principalele avantaje competitionale pe care le avea industria la inceputul anilor ’90 au disparut. Vorbesc aici despre materie prima si utilitati ieftine, forta de munca ieftina si bine pregatita. Toate au disparut. Materia prima si utilitatile sunt scumpe, iar forta de munca nu prea mai exista. Nici macar cea prost pregatita. Iar daca mai exista, este scumpa. Asadar, in varianta in care nu vom trece prin cine stie ce bulversari geo-politice de genul razboaielor sau al revolutiilor, cred ca industria lemnului din Romania va trebui sa se adapteze realitatilor aratate mai sus: materii prime, utilitati, forta de munca scumpe si nu intotdeauna de o calitate suficient de inalta, la care se adauga climatul de instabilitate legislativa si concurenta internationala foarte puternica. Vor ramane sa formeze ceea ce se va numi industria romaneasca a lemnului, firmele care vor sti sa depaseasca obstacolele mentionate.

Altfel spus, firmele vor trebui sa gaseasca materie prima cat mai ieftina (de pe piata interna sau cea internationala), de calitate cat mai buna, sa foloseasca aceasta materie prima cat mai eficient, sa risipeasca cat mai putin, sa fie cat mai indraznete si creative, sa-si pregateasca sau atraga forta de munca de calitate cat mai inalta, sa investeasca in tehnologie, in invatamant si in cercetare-dezvoltare. Cate vor reusi aceste lucruri? Nu stiu. Stiu insa ca romanii sunt oameni inventivi si descurcareti.

 

Masina de frezat Felder F900Z 

Masina de frezat Felder F900Z